alter.ego. – Păstrează-ţi esenţa şi iubeşte. În ordinea asta.

alter ego ana mănescu

alter.ego. a fost publicat la editura Herg Benet, în colecția Radical din 7, în februarie 2014. A fost nominalizat de către Institutul Francez din Iași la Premiers Romans Roumains en Lecture, în cadrul ediției a 28-a a Festivalului Chambéry (2015).

Adoptă sau dăruiește un alter.ego.


editură | elefant | Libris | Cărturești | eMag | eBook

Descriere, fragmente și linkuri utile


Printre cărţi, tripuri, flashbackuri, eşecuri, iluzii, idealuri, ţigări, vin, iarbă, un fort din cuburi de zahăr impregnate cu acid, metamorfoze, felinare care dansează, Muzica goală, fluturi, uragane, sex, dragoste, prietenie şi artă, mesajul este simplu: păstrează-ţi esenţa şi iubeşte. În ordinea asta.

Citește primele pagini pe site-ul editurii.

Spune-ți părerea și dă-i o notă pe Goodreads.

Răsfoiește albumul cu fotografii de la cititori.

Playlist.


Păreri despre alter.ego.


Debutul scriitoricesc al Anei invită la introspecție, îți arată intensitatea cu care trebuie să trăiești și să dăruiești, este un bilet de călătorie spre trecut, spre anii adolescenței, spre întrebările (uneori) fără răspuns și marile iubiri, dar și spre viitor, arătându-ți toate lucrurile trăirile pentru care trebuie să mergi mai departe, tot tumultul și toată frumusețea și efemeritatea vieții. (Twistinmysobriety)

E o carte care are puterea de a reda încrederea cititorului în perioadele de tranzit în care ne căutăm identitatea. (ceainicul.ro)

Cartea asta m-a distrus. A rupt bucăți din mine și le-a pus la loc. M-a provocat să privesc în trecut și să (mă) accept, să (mă) înțeleg, să (mă) iubesc. (Andreea Chiuaru)

O carte ce m-a zguduit din temelii și m-a pus în față cu propriile mele regrete, greșeli și goluri. Într-un fel a fost și un leac și un pas spre a-mi înțelege demonii interiori mai bine. (Drew Menticider)

De mult nu am mai citit ceva atât de pur și murdar în același timp. (Cărți cu colți)

Ana Mănescu îți pune toate emoțiile la încercare în cartea asta. Ai să treci prin toate stările posibile, doar pentru a te elibera la sfârșit de toate lucrurile negative și a realiza că fericirea îți poate bate la ușă când te aștepți mai puțin. (Lavinia Călina)

A fost mai mult decât o lectură, a fost o eliberare de frustrări, de idei prinse în cuie ruginite. A fost o regăsire a adevărului ce nu putea fi rostit în cuvinte, o regăsire a unui eu închis în temnița mentalului, o regăsire a unei prietene dragi pe care nu am mai văzut-o de ani. (Laura Apetroaie)

Am citit cartea cu drag de când am primit-o și în multe pasaje m-am regăsit. Și eu am trecut prin perioade ale adolescenței când am iubit și am fost respinsă sau am avut senzația că țin la cineva fără să fie de fapt ceva real. O carte pentru adolescenți, „alter.ego” este scrisă fără pedanterii și idei preconcepute, este pentru și despre tinerețe. Nu e sofisticată, dar nici superficială, nu e filosofică și nici o prezentare a esenței lumii, ci e despre o filosofie de viață și esența personală. O lectură pe care o recomand celor care trec prin adolescență și prin criza identității. Pentru că asta e esența cărții: „Păstrează-ți esența și iubește. În ordinea asta.” (Ana Maria Anghelescu)

Cu primele pagini, îți dai seama că Sonnja există cu adevărat. Ea trăiește în fiecare din noi. Noi, gruparea confuză, încă aflată la liceu sau facultate. În fiecare din noi există regretul unor iubiri sau vise neîmplinite. Cu toții vrem mai mult, sperăm la mai bine, dar nu știm cum să facem să ajungem unde ne-am propus. (Teen Press)

Mi-a redat speranţa în scriitorii români. (Andreea Păunescu)

O poveste care poate fi imnul unei generații întregi, asta daca generația ar putea sa înțeleagă un mesaj care deși e clar, este criptat și greu de digerat pentru mulți. (Raluca Băceanu)

Am avut o senzație ciudată de salt în timp. Cumva, am trecut prin zbuciumul personajului. Acum niște ani, acum o viață, am fost eu Sonnja. (Andreea Ban)

Cred că este o carte cameleon, se schimbă în funcție de tine, cititorule, oricine ai fi. (Serial Readers)

alter.ego. este un original mix literaro-muzical, o experiență care merită savurată în deplinătatea ei, cu playlistul muzical în surdină și cu frazele puse pe repeat. Nu doar o scriitoare promițătoare, Ana Mănescu își poate asuma de pe acum performanța unui DJ literar (sau sa-i spunem LitJ?), prin inspirația de a asorta potrivit muzici-stări de spirit-cuvinte. (Sever Gulea)

O poveste contemporană care se citeşte repede, un roman bine scris, alert & dezinvolt, despre tineretul din ziua de azi, cum ar veni. (Mihail Vakulovski)

Este un suflu proaspăt pe scena literaturii românești. (EgoPHobia)

Cu toții am promis că lumea nu ne va schimba, ci noi vom fi cei care o vom salva. Despre asta vorbește Ana, despre cum ți se strânge sufletul pungă, cu lacrimi la colțul genelor, dar cu un dram de speranță pe coate: poate totuși vom fi noi cei care… (Septimia Sabadus)

Un roman al căutării și descoperirii sinelui autentic în vârtejul dezamăgirilor, bucuriilor, dragostei, muzicii, artei, vieții de adolescent. (Revista LZR)

Lumi fantastice, guvernate de erotism şi tragism în aceeaşi măsură. (societatesicultura.ro)

Un bildungsroman atipic, dar extrem de captivant. (SemneBune)


Ce am povestit eu despre alter.ego.


Nu contează cît e adevărat, cît e inventat, cît e adaptat, cît e interpretat, ci cît de real e pentru cel care citește. Așa că da, alter.ego. e inspirat din propriul meu drum și din oamenii pe care i-am iubit în adolescență, dar povestea nu este a mea. (#HERGdesambata)

alter.ego. a fost datoria mea față de anii de experimentat cu scrisul și de tremurat în fața foii albe, e vocea sinceră a neofitului care nu știe cu ce se mănîncă scrisul sau viața, dar are impresia că este infinit. E pentru adolescenții ăia, indiferent de vîrsta reală, care cred că fiecare moment are o orchestră pe fundal. (Artivist)

alter.ego. are în el începuturile mele ca om și ca scriitoare. A fost o vreme în care am trăit toate lucrurile acelea, criza de identitate, sentimentul de eternitate, neîncrederea în scriere, iubirile absolute, sentimentele extreme. (Andrei Cioată, Where the rain falls)

Drumul meu omenesc și scriitoricesc până la ego a fost haotic. Și am integrat haosul acela în romanul meu de debut. Mi-o datoram. Ego marchează pentru mine o graniță între cea care doar visa și cea care și-a găsit disciplina să facă, între o ființă rătăcită și una care s-a acceptat, între o boală metaforică și o vindecare reală. (Diana Elena Neață, Goodread.ro)

La 19 ani m-am mutat pe blog și acolo au început să se contureze ideile pentru alter.ego., inspirate din drama adolescentină și propria mea căutare de sine. Am știut că e prima poveste cu care chiar vreau și pot să spun ceva abia mai tîrziu, cînd mi-am găsit și disciplina de a mă întoarce zi de zi la scris. Spuneam de la 16 ani că vreau să fiu scriitoare. Cu alter.ego. am și început să fac ceva serios în sensul ăsta. (Healthy Reading)

[cînd mi-am văzut prima oară cartea pe rafturi am simțit] Că am din nou tot timpul din lume. (The power of words)

Uite, adevărul e că Sonnja mea e foarte mult din mine. Dar este cea de dinainte ca eu să îmi construiesc o viață cu omul cu care sunt, de dinainte să îmi găsesc drumul în literatură și în cultură, de dinainte să fiu chiar ceea ce doar visam, și de care, sincer, mă îndepărtam în fiecare zi la vârsta la care e ea surprinsă, de dinainte să mă îmbolnăvesc și să rămân cu anxietatea. Sonnja e trecutul meu, e ceea ce credeam și simțeam la granița dintre adolescență și maturitate, la granița dintre eternitate și conștientizarea timpului. (Simona Rentea)

Toate personajele din carte sunt de fapt alte versiuni ale naratoarei. Oamenii săi o schimbă, așa că ea devine cumva și prietenele ei, și băieții de care se îndrăgostește. Devine și cărțile pe care le citește, și străzile pe care se plimbă, și muzica pe care o ascultă. Așa cum și totul din jurul Sonnjei se preschimbă, prin prisma sa. O trăsătură pe care o admiră într-un om devine deodată predominantă, deși respectivul nu este doar acel ceva. În realitate, ne căutăm pe noi în alții, reali sau fictivi. Și îi colecționăm doar pe cei care ne reflectă sau ne completează. Oglinzile și piesele de puzzle. (The hidden world of books)

alter.ego. a fost un fel de datorie față de mine și față de ei. Oamenii ăștia sunt singurii care știu ce e adevărat și ce e ficțiune în el, știu toată emoția și toată frica. Pentru ei, ca și pentru mine, alter.ego. nu e o carte, e o amintire, cu bune și cu rele. (Eduard Popa)

Mi-am dat seama că tindem să ne mulăm unii după alţii şi unii pe alţii. Ceea ce e perfect în regulă dacă te simți întregit. Însă ce se întâmplă dacă ceea ce iubeşti te alterează? Am început să mă gândesc la faptul că oamenii pe care îi iubeşti necondiţionat sunt oglinzile care nu deformează; şi devin perfecţi nu pentru că ar fi lipsiţi de greşeală, ci pentru că îi accepţi cu totul. Atunci am găsit şi mesajul: „Păstrează-ţi esenţa şi iubeşte. În ordinea asta.” Romanul e despre a te îndrăgosti realmente şi iremediabil de oameni, de vise, de tine. Şi, pentru mine, e foarte mult despre scris, despre lupta pe care o duci şi cu lumea, şi cu temerile proprii pentru a-şi accepta destinul. (Revista LZR)


Cronici de eveniment


4 aprilie 2014 – Herg Benet – 3,5 ani de literatură vie @Silencio Pub, București

Nu știu cum se face, dar la fiecare eveniment la care reușesc să ajung alege exact acele cuvinte printre care mi-am pierdut nopți și în care mi-am regăsit gânduri. Este frumos să le știu deja și să mă pot concentra asupra reacțiilor celor din jur. Sunt curioasă dacă rezonăm cu aceeași intensitate, dacă literele le lovesc și lor corpul, începând cu nodul din gât și până la tresărirea din stomac, lăsând o urmă, asemenea unui sunet greoi al unor corzi groase, care parcă vrea să distrugă tencuiala unei încăperi care oricum a văzut suficiente lucruri până atunci. Dar nu pot spune sigur dacă efectul este de distrugere sau de vitalizare. (Teodora Vasile, societatesicultura.ro)

2 aprilie 2014 – PoetikA & ProzA IV @Club A

Pe 2 aprilie, organizatorii ne-au invitat să ne dăm întâlnire cu literatura, iar noi am luat-o în serios. Ne-am dichisit și ne-am pregătit cuvintele, ne-am așezat la mese și am încercat să ne cucerim reciproc. Într-un final, literatura a fost cea care ne-a dat gata pe toți. (Impresiile mele, societatesicultura.ro)

18 martie 2014 – Lansare @Have a Cigar, București

Am avut niște oameni superbi la mese – scriitori, matematicieni, doctori, sociologi, avocați, ingineri, istorici, profesori, informaticieni –, care puteau face orice altceva în momentul acela, dar au venit la o lansare. (Aftermath după lansare, impresiile mele)

Ana, acum e timpul să respiri. Știu că a fost greu, Sonnja ne spune asta în roman mai bine decât oricine altcineva. Dar acum chiar e timpul să zâmbești fericită. A spus-o și A. R. Deleanu când a luat cuvântul: „A debutat Mănescu, acum putem să ne liniștim.” (Delia Tudor, societatesicultura.ro)

Atmosfera de la lansare a fost una călduroasă, ca parfumul unei prăjituri abia scoase din cuptor. Pe fețele tuturor am citit admirație și destindere, nu ȋncordare, cum se ȋntȃmplă, din păcate, ȋn alte situații. A fost realmente o sărbătoare. (Teodora Gheorghe)

O atmosferă boemă, tablouri alb-negru brodate pereților, măsuțe aglomerate de cărți și pahare pline iar, desigur, muzică bună ca fundal sonor. (Anda Vasilache, Revista LZR)

Cu fiecare minut care trecea, tot mai multe feţe zâmbitoare îşi făceau apariţia şi colorau atmosfera. Printre ele şi Ana, cu păru-i semi-despletit şi ochelarii mişto. (Mădălina Ion, Micul meu Paris)

Așa am cunoscut-o și pe Ana, un om foarte frumos cu o familie frumoasă și cu niște prieteni minunați care au susținut-o cum rar mai vedem. Am stat de vorbă, m-am împrietenit cu aproape toți și ce credeam eu ca va fi o seară timidă încheiată devreme s-a transformat într-o experiență pe care aș cam vrea să o repet. (Adrian Anea, fotograful principal)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *