You’re a wizard, Peter.

râurile din londra

Ar fi putut fi oricine altcineva în loc sau ăsta a fost destinul meu?

Peter Grant este polițist cu aspirații de detectiv în cadrul Poliției Metropolitane din Londra, însă pare că va fi repartizat Departamentului de Progresie a Investigațiilor și condamnat la munca de birou. Drumul i se schimbă cînd are loc o decapitare, iar martorul pe care îl intervievează se dovedește a fi o fantomă.

Mda, m-am gândit eu, faptul că ai înnebunit nu e un motiv suficient ca să nu te mai comporți ca un polițai.

Astfel, Peter ajunge sub aripa Inspectorului Thomas Nightingale, care îl îndrumă atît în chestiuni ce țin de poliție, cît și de bizar, în misiunea de a descoperi ce se ascunde în spatele unui șir de crime violente și vădit supranaturale.

Este povestea clasică a celui care nu se încadrează în norme (…nu vezi lumea așa cum trebuie să o vadă un polițai adevărat – e ca și cum vezi lucruri care nu sunt acolo), dar își găsește cumva locul (Ce poate realiza Nightingale se potrivește cu felul în care văd eu lumea. Este ritmul, melodia corectă.).

Râurile din Londra este prima carte dintr-o serie de romane, nuvele și romane grafice semnate de Ben Aaronovitch. Publicat în 2011 în Marea Britanie și tradus în română în 2018, acest fantastic urban polițist abundă de mitologie, istorie și acțiune.

— Ba e adevărat, am spus. Fantome, magie, totul.

— Atunci de ce nimic nu pare diferit? a întrebat.

— Pentru că se află deja acolo, în fața noastră, încă de la început, am zis. Nimic nu s-a schimbat, așa că de ce ar trebui să observi ceva nou?

Coexistența omenirii cu lumea supranaturală este construită verosimil în romanul lui Aaronovitch. Creaturile magice Există, au putere și pot încălca Pacea Reginei – asta face să fie o treabă a poliției, care e nevoită să coopereze cu departamentul responsabil pentru supranatural. Există înțelegeri și ierarhii, iar tensiunea confruntării cu ceva de neînțeles nu părăsește nicio clipă interacțiunile dintre departamentele obișnuite ale Poliției Metropolitane și triada formată din Nightingale, Grant și criptopatologul Walid. În plus, abilitățile suplimentare ale vrăjitorilor, în parte ofensive, îi supun acelorași reguli ca purtătorii de arme de foc. Așadar, magia nu este mai presus de protocolul poliției sau de Pacea Reginei.

O fire curioasă a ucenicului și una misterioasă a maestrului fac ca dezvăluirea altor legi supranaturale să se întîmple organic, prin îndrumări și studiu, pe măsură ce informațiile devin relevante pentru caz sau pentru ucenicie. Magia are un preț, studiul teoretic e plictisitor, cel practic e greoi, iar interesul lui Peter pentru explicațiile științifice din spatele nefirescului nu urmează programa maestrului, forțînd întrebări și răspunsuri mai devreme decît era Nightingale pregătit să le ofere.

Cu timpul, devine mai simplu. Atâta tot că devine încet mai simplu.

Ucenicia presupune și muncă pe teren, prilej de descoperire a unui număr de creaturi supranaturale, dintre care ies în evidență personificările râurilor din Londra. Mama Tamisa și Tata Tamisa sînt genii locorum, zeități locale care împart râul pe care a fost construită capitala Marii Britanii. În paralel cu cazul anchetat de poliție, Grant trebuie să rezolve o dispută teritorială între patronii Tamisei, ceea ce îl duce în mijlocul acoliților celor doi, îndeosebi între nimfele Mamei Tamisa.

Se întîmplă multe în roman, care are două fire narative principale, precum și rolul de fundație pe care îl îndeplinește orice primă carte dintr-o serie. Însă Râurile din Londra reușește să plutească. Personajele sînt variate și bine conturate. Au defecte, prejudecăți și obsesii cotidiene care le îndepărtează de clasicii eroi și antieroi din basme și le umanizează, chiar cînd nu sînt oameni. Experiența autorului în scenaristică se resimte în dialogurile dinamice și în jocul cu tensiunea narativă, iar umorul sec și istoria Londrei, aspecte savuroase ale romanului, sînt dozate echilibrat. Cartea este greu de lăsat din mînă, iar misterul se rezolvă satisfăcător, pe alocuri chiar surprinzător.

Am apreciat atît traducerea, cît și notele de subsol ale lui Alexandru Voicescu. Nu numai că redă farmecul scriiturii originale, ci și ajută străinul cu imersiunea în cultura londoneză. Coperta, realizată tot de directorul Herg Benet, atrage privirea și pune sub lupă cîteva indicii despre conținutul volumului.

A doua carte din serie, Soho în lumina lunii, este în pregătire la Herg Benet. Dacă va continua așa, Ben Aaronovitch s-ar putea să mă convingă, în sfîrșit, să citesc și literatură polițistă.


Titlu: Râurile din Londra (Peter Grant #1)
Autor: Ben Aaronovitch
Editură: Herg Benet
Colecție: Speculativ
An: 2018
Pagini: 384
Traducător: Alexandru Voicescu
În original: Rivers of London, 2011


Adoptă: editură | elefant | Libris | Cărturești | Cartepedia | eMAG


 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *